Jurnal de razboi | Petre Uglis Delapecica

Petre Uglis Delapecica a fost un dascal de tara care si-a inceput cariera in invatamant intr-un mic sat de pe Valea Muresului, Bodrogu Vechi (1904 – 1911) apartinand teritorial de comuna Pecica, locul natal al lui Petre Uglis. A fost transferat ulterior in localitatea Bara de langa Faget unde in urma unui denunt mincinos facut de preotul satului este catalogat ca spion al romanilor, impotriva stapanirii. Este arestat in decembrie 1914 maltratat de jandarmi si mai multe manuscrise distruse. In atare situatie i se retrage dispensia de predare la clasa si la 1 ianuarie 1916 este chemat la Regimentul 33 Infanterie din Arad cand pleaca pe frontul din Italia. Acum isi incepe viata de ostas al armatei austro-ungare luptand pe frontul italian la Doberdo, Isozo, San-Gabriele, Monte Cimone, Gorz, Platoul Sette Comuni si Pedesca si unde tot acum isi incepe tanarul dascal insemnarile facute pe front. Petre Uglis era mereu presat de ideea dezertarii fapt care s-a si petrecut. Ajungand pe frontul Italian, am luptat cu vorba nu cu fapta. Aici aveam commandant pe prietenul meu, locotenent Ciorogariu Eugen din Arad venit de curand pe front. Eu eram de aproape doi ani pe acest front. In noaptea de 26/27 decembrie 1917, am trecut cu intreaga mea unitate formata din 82 ostasi, toti romani din Regimentul 50 Alba Iulia, ducand cu mine doua mitraliere, cateva lazi cu grenade de mana si sase lazi cu munitie pentru cele doua mitraliere si 82 de pusti. Fratii italieni ne-au primit ca pe frati.