Russendisko/Wladimir Kaminer

in vara lui 1990 s-a raspindit la Moscova un zvon: Honecker accepta evrei din Uniunea Sovietica, ca o forma de compensatie pentru faptul ca RDG-ul nu participase niciodata la despagubirile acordate de germani Israelului. Conform propagandei oficiale est-germane, toti fostii nazisti traiau in Germania de Vest. Comerciantii care zburau saptaminal de la Moscova in Berlinul de Vest si retur, pentru afaceri de import-export, au adus vestea in oras. Ea s-a raspindit ca fulgerul, toti, probabil, in afara de Honecker, erau la curent. De obicei, evreii din Uniunea Sovietica incercasera sa-si renege stramosii, deoarece doar cu o origine sanatoasa puteai spera sa faci cariera. Motivul nu era antisemitismul, ci pur si simplu realitatea ca fiecare slujba, mai mult sau mai putin importanta, depindea de calitatea de membru al Partidului Comunist. Iar evreii nu erau prea doriti in partid. intregul popor sovietic marsaluia in acelasi ritm ca si soldatii din Piata Rosie - de la o victorie a muncii la alta, nimeni nu putea sa se abata din drum. Doar daca erai evreu. Puteai, cel putin teoretic, emigra in Israel. Daca o facea un evreu era - aproape - in ordine. Dar daca un membru de partid depunea o cerere de emigrare, ceilalti comunisti din unitate faceau o figura proasta.