Saracutul lui Dumnezeu/Nikos Kazantzakis (336e37a4-376b-4d02-9a02-1cfd2e6ebb3a)

Saracutul lui Dumnezeu (O phtochoulis tou Theou) apare prima oara in 1956, la Atena. Potrivit marturiei lui Nikos Kazantzakis insusi dintr-un scurt interviu din 1957, cartea nu e doar viata romantata a sfantului Francisc din Assisi, ci o sinteza de biografie, poezie si lucruri pe care sfantul Francisc nu le-a spus poate niciodata, dar ne inchipuim ca le-ar fi putut spune . Kazantzakis publicase deja, in 1951, traducerea sa in greaca a biografiei sfantului Francisc alcatuita de scriitorul danez Johannes Joergensen, iar in octombrie 1926, la comemorarea a 700 de ani de la moartea lui Francisc, scriitorul grec calatorise in Italia fascista, inclusiv la Assisi, pe urmele sfantului si ii dedicase apoi pagini emotionante in al sau Jurnal de calatorie. Sfantul Francisc, saracutul lui Dumnezeu , este, asa cum ni-l infatiseaza sensibilitatea si ochiul subtil de mare scriitor al lui Kazantzakis, intruchiparea eternei, scrasnitei infruntari dintre spirit si carne, a neobositei aspiratii catre mantuire, credinta si dragoste de Dumnezeu, de oameni, de intreaga creatie , a nesfarsitelor haruri, dar si a nesfarsitelor framantari si lupte interioare aduse de cautarea si practicarea statornica a virtutii. Chipul lui aureolat, bland si sever deopotriva, da marturie despre simplitatea si misterul unei vieti sfinte pe cat de luminoasa, pe atat de inspaimantatoare in splendoarea ei viata unei odrasle de nobil din Umbria care tanar fiind se visa cavaler, dar care ajunge, prin asceza si iubire desavarsita de Dumnezeu, minunea din Assisi, calauza a Bisericii crestine si sfant al lumii intregi. NIKOS KAZANTZAKIS s-a nascut pe 18 februarie 1883 la Iraklion, in insula Creta, unde a si fost inmormantat. Intre 1902 si 1906 a urmat dreptul la Universitatea din Atena, apoi, timp de doi ani, si-a continuat studiile la Paris, unde a audiat cursurile filozofului Henri Bergson. A strabatut lumea in lung si in lat, calatorind pana in ultimele luni de viata. Aflat vesnic in conflict cu autoritatile din Grecia pentru opiniile sale (asemenea prietenului sau Panait Istrati, era atasat ideilor de stanga), desi a indeplinit o vreme si functii publice, a gasit mai multa audienta in strainatate decat in propria patrie, fiind nominalizat de cateva ori la Premiul Nobel. S-a bucurat de celebritate, detinand recordul de traduceri: in peste 100 de tari. A primit, in 1956, la Viena, Premiul pentru Pace. In jumatatea de secol daruita literaturii, a fost creatorul unei opere de dimensiuni impresionante: poezie Odiseea. O continuare moderna din 1938 contine 33 333 de versuri; romane Gradina de piatra (Le Jardin des rochers, 1936, publicat in 1959; Humanitas Fiction, 2018), Viata si peripetiile lui Alexis Zorbas (1946; Humanitas Fiction, 2011, 2016), Ascensiunea (1946, publicat mai intai in Franta si apoi in Grecia, 2021; Humanitas Fiction, 2021), Hristos rastignit din nou (1948, publicat in Grecia in 1954, dupa ce cunoscuse un mare succes in Occident; Humanitas Fiction, 2008, 2022), Capitanul Mihalis. Libertate sau Moarte (1950, publicat in 1953; Humanitas Fiction, 2014), Ultima ispita a lui Hristos (1951, publicat in 1955; Humanitas Fiction, 2011, 2022), Saracutul lui Dumnezeu (1954, publicat in 1956; Humanitas Fiction, 2016), Fratricizii (1954, publicat postum, in 1963; Humanitas Fiction, 2017); dramaturgie si lucrari de memorialistica intre care volumul autobiografic Raport catre El Greco (scris in 1956 si publicat postum, in 1961; Humanitas Fiction, 2012), Jurnal de calatorie: Italia, Egipt, Sinai, Ierusalim, Cipru, Moreea (1926 1927; Humanitas, 2013), Jurnal de calatorie: Rusia (1928; Humanitas, 2015), Jurnal de calatorie: Japonia, China (1935; Humanitas, 2018); eseuri si traduceri (Divina Comedie, Iliada, Odiseea etc.). S-a stins din viata pe 26 octombrie 1957 la Freiburg im Breisgau, in Germania.