Vecernie la amiaza

Vecernie la amiaza , de Florin Horvath Nu știu cât de mult voi putea împlini așteptările unor oameni de bună credință în legătură cu miracolul dacic . Dar sunt sigur că voi ridica vălul nepăsării de pe trecutul nostru, uitat cu bună știintă, pe care îmi doresc să-l întorc tinerilor sub forma lacrimei menită să le frigă palma atunci când adăpostesc în căușul ei țărâna binecuvântată a acestui colț de rai ca într-un giulgiu din flori de măr. Mă voi strădui să privesc, dintr-un timp care nu mai este, fiecare aripă frântă, fiecare vreme căzută, fiecare gând rămas fără gând, până voi izbuti să strig: ”Dezbracă-mă, Doamne, de ei și de mine”! Florin Horvath