Cercetari de personologie asupra identitatii

Cum procedeaza oamenii atunci cand incearca sa dea un sens vietii lor? Cum putem studia anumite aspecte ale unui individ fara a pierde din vedere importanta intregului? Cum putem studia oamenii intr-un mod stiintific si sa formulam legi generale, fara sa pierdem din vedere bogatia de detalii specifica fiecarui individ? Urmand traditia intelectuala a unor psihologi prestigiosi precum Erik Erikson si Henry Murray, ce au jucat un rol important in dezvoltarea gandirii sale, Dan P. McAdams este preocupat de o psihologie a personalitatii care pune accentul pe persoana intreaga – personologia. McAdams sugereaza ca ii putem intelege pe oameni in termenii istoriei lor de viata, ai naratiunii dinamice pe care fiecare dintre noi si-o creeaza pentru a da un sens trecutului si pentru a ne orienta spre viitor. Incepand cu etapa adolescentei tarzii, ne construim anumite povesti care formeaza baza identitatii noastre  - identitatea ca poveste de viata. Prin urmare, povestea noastra de viata nu este doar o simpla abstractiune sau un proces ludic, ci ea are puterea de a conferi unitate si scop vietii noastre. Dan P. McAdams este profesor de psihologie la Northwestern University. Este un cercetator renumit in domeniul psihologiei narative si este cunoscut pentru formularea teoriei identitatii ca poveste a vietii. A publicat numeroase articole si carti in domeniul psihologiei personalitatii. Ipoteza mea centrala este aceea ca identitatea reprezinta o poveste de viata pe care indivizii incep sa si-o construiasca, inconstient sau constient, in perioada adolescentei tarzii. Ca atare, identitatile pot fi intelese in termeni direct relevanti in raport cu povestile. Asemenea povestilor, identitatile pot lua o forma „buna” – caracterizate de coerenta si consistenta narativa - sau pot avea un format slab, ca povestea cu vulpea si ursul, caracterizata de impas si lipsa de randuiala. - Dan P. McAdams Maretia identitatii consta in legarea de catre ea laolalta a trecutului, prezentului si a unui viitor anticipat. Actiunea povestii este plasata intr-un cadru de credinte si valori; personajele principale ale povestii au fost stabilite ca imagini ale sinelui personificate si idealizate (imago-uri); iar punctele importante ale povestii – de varf, de jos si cele de cotitura –, adica episoadele nucleare, au fost organizate ca evenimente de referinta din trecut. Date fiind toate acestea, ce este de facut in viitor? Povestile pe care ni le spunem noua insine cu scopul de a trai abordeaza aceasta intrebare incluzand scenarii (planuri, proiecte) pentru capitolele ce urmeaza a fi traite. Aceste scenarii cu privire la viitor se concentreaza adesea si in mod ideal pe generativitate.  - Dan P. McAdams Cuprins 1. PROBLEMA IDENTITATII Unitate si scop —Teoria identitatii a lui Erikson —Perioada timpurie si perioadele ulterioare —Stadiile psihosociale ale dezvoltarii Identitatea ca poveste O analiza de natura personologica —Traditia personologica —Studiul de fata —Capitolele urmatoare Concluzii si rezumat 2. IDENTITATEA SI POVESTEA VIETII Luther descris de Erikson —O calatorie ideologica —Eroii povestii Studiul empiric al identitatii                                                         —Statusurile identitatii —Atingerea identitatii —Moratoriul —Angajamentul prematur —Difuzia —Luther revizuit Semnificatia povestilor in literatura si in viata —Ce este o poveste? —Functiile povestii —Formele povestii Un model al identitatii ca poveste a vietii —Concepte inrudite —O privire de ansamblu asupra modelului 3. LINIILE TEMATICE Liniile tematice ca motivatii umane Motivatia pentru intimitate —Teorie si scorare —Ganduri si comportamente spontane —Relatii personale —Adaptarea la viata —Diferente de gen Motivatia pentru putere —Teorie si scorare —Comportamentul instrumental —Relatiile personale —Adaptarea la viata —Alte rezultate; Diferente de gen O explorare: arhetipurile mitice —Motivatii si mituri —Sandy M. —Jessica C.      4. COMPLEXITATEA NARATIVA Structura si dezvoltarea Complexitatea structurala si Eul —Perspectiva lui Loevinger asupra Eului —Stadiile dezvoltarii Eului —Cercetarea asupra dezvoltarii Eului —Dezvoltarea Eului in studiul de fata O explorare: tipurile generice de intriga —Eul si intriga —Eul si motivatia 5. EPISOADELE NUCLEARE Experiente umane semnificative —Cele mai timpurii amintiri —Experiente de varf si experiente de jos —Extaz si flux —Scene nucleare    23 Continuitate si transformare in episoadele nucleare     —Colectarea episoadelor     —Continuitate: origini, afirmatii     —Transformare: puncte de cotitura, finaluri     Episoade de putere si de intimitate     —O cercetare preliminara     —Cele patru teme principale ale puterii: forta, impactul, actiunea, statutul —Cele patru teme principale ale intimitatii: comunicarea/ impartasirea, prietenia/ iubirea, simpatia, atingerea —Episoadele nucleare pozitive: privire de ansamblu asupra rezultatelor —Episoadele nucleare negative: privire de ansamblu asupra rezultatelor Complexitatea si episoadele nucleare Episoadele nucleare si calitatea vietii 6. IMAGOURILE Fundamentul teoretic —Arhetipurile —Obiectele internalizate —Stari si scenarii —Concluzie Imagourile din etapa de mijloc a vietii —Observatii initiale —O taxonomie a imagourilor Imagouri ale puterii —Privire de ansamblu —Zeus —Hermes —Ares Imagouri ale intimitatii —Privire de ansamblu —Demetra —Hera —Afrodita Imagouri combinate —Nivel inalt de putere si nivel inalt de intimitate —Nivel scazut de putere si nivel scazut de intimitate Imagourile, complexitatea si maturizarea identitatii —Integrarea imagourilor —Rezultate 7. CADRUL IDEOLOGIC Dezvoltarea ideologiei religioase: Un studiu initial —Fundal —Patru statuturi ideologice —Dezvoltarea Eului —Rolul motivatiilor —Concluzie Structura cadrelor ideologice     —Stadii si complexitate     —Cateva descoperiri cu privire la dezvoltarea Eului     Continutul cadrelor ideologice     —Valori, credinte, filosofii de viata     —Doua „voci“ ideologice     —Cateva descoperiri cu privire la motivatii     Despre schimbarea cadrului     —Conversie versus dezvoltare     —Crize in ideologie si in identitate     8. SCENARIUL GENERATIVITATII     O privire indeaproape asupra generativitatii     Locul generativitatii in ciclul vietii umane     —Un plan pentru viitor     —Criza varstei de mijloc     Scenariile generativitatii in cazul adultilor aflati la mijlocul     —Complexitatea scenariului     —Continutul scenariului generativitatii     —Diferente individuale in generativitate     Post-scriptum     Anexa A: Informatii demografice     Anexa B: Chestionare interviuri pentru evaluarea povestii vietii  Anexa C: Un scurt rezumat cu privire la sistemul de scorare a motivatiei pentru intimitate Anexa D: Testul de Completare a Frazelor Anexa E: Chestionarul Nivelului de Satisfactie in Viata Anexa F: Tabelul cu descrierea imagoului Bibliografie